Diferența cheie - Studiu experimental vs observațional
Studiile experimentale și observaționale sunt două tipuri de studii între care pot fi identificate o serie de diferențe. Atunci când efectuează studii de cercetare, cercetătorul poate adopta diferite tipuri de cercetare pentru a ajunge la concluzii. Studiile experimentale și observaționale sunt două astfel de categorii. Diferența cheie între studiul experimental și cel observațional este că un studiu experimental este un studiu în care cercetătorul are control asupra majorității variabilelor. Pe de altă parte, un studiu de observare este un studiu în care cercetătorul doar observă subiectul fără a controla nicio variabilă. Acest articol încearcă să clarifice diferența dintre cele două în profunzime.
Ce este studiul experimental?
Un studiu experimental este un studiu în care cercetătorul are control asupra majorității variabilelor. Odată ce problema cercetării a fost formată, cercetătorul organizează un studiu care îi va permite să găsească răspunsuri la problema cercetării. În acest caz, cercetătorul efectuează studiul într-un cadru specific, cum ar fi un laborator unde poate controla variabilele. Totuși, acest lucru nu implică faptul că toate variabilele pot fi controlate. Dimpotrivă, unele variabile pot fi dincolo de controlul cercetătorului.
Studiile experimentale sunt efectuate în principal în științele naturii. Acest lucru nu denotă faptul că studiile experimentale nu pot fi realizate în științele sociale. Ele pot fi conduse. Problema este că, în științele sociale, variabilele de control pot fi o afacere dificilă. Acest lucru se datorează faptului că avem de-a face cu ființe umane.
Ce este studiul observațional?
Un studiu observațional este un studiu în care cercetătorul doar observă subiectul fără a controla nicio variabilă. Aceste tipuri de studii sunt utilizate în principal în științele sociale. În discipline precum sociologia, antropologia etc., studiile observaționale sunt folosite pentru a înțelege comportamentul uman. Studiile observaționale pot fi efectuate și în științele naturii, pentru a înțelege tiparele comportamentale.
Când vorbim de studii observaționale, există două tehnici principale de cercetare care pot fi utilizate. Ele sunt observația naturală și observația participantă. În tehnica de observare naturală, cercetătorul observă subiecții cercetării, fără a deveni parte a acestora. Cu toate acestea, în observarea participantului, cercetătorul devine o parte a societății, astfel încât să câștige o perspectivă interioară. De asemenea, el devine parte a comunității subiecților de cercetare și înțelege interpretările subiective pe care le au oamenii.
Când efectuează studii observaționale, cercetătorul trebuie să fie extrem de atent, deoarece comportamentul uman se poate schimba cu ușurință atunci când se observă că este observat. Acesta este un proces natural. Dar acest lucru poate avea un efect asupra rezultatelor finale pe care cercetătorul dorește să le obțină. Prin urmare, pentru a colecta date exacte, este vital ca cercetătorul să nu pătrundă și să nu câștige atenția subiecților cercetării, ceea ce va reduce validitatea rezultatelor cercetării.
După cum puteți observa, există o diferență clară între studiul experimental și cel observațional. Ambele studii prezintă anumite avantaje și dezavantaje și pot fi aplicate numai în setări specifice. Această diferență poate fi rezumată după cum urmează.
Care este diferența dintre studiul experimental și cel observațional?
Definiții ale studiului experimental și observațional:
Studiu experimental: Un studiu experimental este un studiu în care cercetătorul are control asupra majorității variabilelor.
Studiu observațional: Un studiu observațional este un studiu în care cercetătorul doar observă subiectul fără a controla nicio variabilă.
Caracteristicile studiului experimental și observațional:
Variabile:
Studiu experimental: În studiile experimentale, cercetătorul are control asupra variabilelor. El poate manipula variabile pentru a face schimbări în mediu.
Studiu observațional: în studiile observaționale, cercetătorul nu controlează mediul de cercetare, el doar observă.
Utilizare:
Studiu experimental: Studiile experimentale se desfășoară în cea mai mare parte în științele naturii.
Studiu observațional: Studiile observaționale sunt efectuate în cea mai mare parte în științele sociale.
Setare:
Studiu experimental: Setarea de laborator este cea mai potrivită, deoarece variabilele pot fi ușor controlate.
Studiu observațional: se folosește cadrul natural, în care subiecții cercetării pot acționa în mod natural fără a fi controlați.
Amabilitatea imaginii:
1. „Experimentul Milgram v2” de Fred Oyster. [CC BY-SA 4.0] prin Wikimedia Commons
2. „Observación de aves en Nador” de Kokopelado - Lucrare proprie. [GFDL] prin Wikimedia Commons
