Aditivi alimentari vs conservanți Conservant alimentar vs aditiv alimentar
Printre cantitățile ample de probleme care apar în industria alimentară, deteriorarea alimentelor și defectele de calitate joacă roluri vitale, devenind obstacole mari către ținta acceptării consumatorilor. În acest caz, industria încearcă să inoveze lucruri, care pot să depășească aceste obstacole. Unele dintre ele pot rezolva cu succes problemele și pot ajuta la avansarea tehnologiei. Aditivii și conservanții alimentari sunt termeni frecvent folosiți în industria alimentară. Ambele sunt legate de prelucrarea materialelor alimentare. Nu numai prelucrarea, ci și implicarea în stocarea alimentelor. Toate aceste lucruri sunt compuși chimici, care se pot adăuga în mod natural sau artificial la alimente. Acestea vor ajuta la prevenirea deteriorărilor și la sporirea acceptării consumatorilor.
Aditivi alimentari
Conform definiției date de Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA), aditivul alimentar este „orice substanță, a cărei utilizare intenționată are ca rezultat sau se poate aștepta în mod rezonabil să ducă, direct sau indirect, la transformarea acestuia în componentă sau care afectează în alt mod caracteristicile oricărui aliment”. Scopul adăugării acestor compuși în alimente poate varia în funcție de cerință. Nu numai menținerea calității și siguranței alimentelor, ci și ele pot îmbunătăți compoziția nutrițională și pot ajuta la procesarea produselor. Pe baza mai multor criterii, aditivii alimentari pot fi clasificați în diferite moduri. Acestea se încadrează în două categorii de bază ca naturale și artificiale. Zaharul, sarea și condimentele pot fi descrise ca unii dintre aditivii alimentari obișnuiți, naturali. Aditivii pot fi din nou subdivizați pe baza scopului lor de adăugare. Culori, conservanți,antioxidanții, emulgatorii, îndulcitorii și aromele intră în această categorie. Un alt mod de clasificare a aditivilor alimentari este modul de adăugare. Dacă aditivul este adăugat în mod intenționat, acesta diferă cu un aditiv care se adaugă indirect atunci când alimentele sunt expuse în timpul manipulării sau în momentul depozitării. Există un mod special de a interpreta pe scurt numele aditivilor alimentari pe materialele lor de ambalare. Sistemul a fost aprobat de Uniunea Europeană și este numit sistem „număr E”. Conform acestui sistem, există categorii principale de aditivi și fiecare dintre aditivi este dat cu un număr unic pentru sine (de exemplu, E300 se referă la acidul L-ascorbic). Dacă aditivul este adăugat în mod intenționat, acesta diferă cu un aditiv care se adaugă indirect atunci când alimentele sunt expuse în timpul manipulării sau în momentul depozitării. Există un mod special de a interpreta pe scurt numele aditivilor alimentari pe materialele lor de ambalare. Sistemul a fost aprobat de Uniunea Europeană și este numit sistem „număr E”. Conform acestui sistem, există categorii principale de aditivi și fiecare dintre aditivi este dat cu un număr unic pentru sine (de exemplu, E300 se referă la acidul L-ascorbic). Dacă aditivul este adăugat în mod intenționat, acesta diferă cu un aditiv care se adaugă indirect atunci când alimentele sunt expuse în timpul manipulării sau în momentul depozitării. Există un mod special de a interpreta pe scurt numele aditivilor alimentari pe materialele lor de ambalare. Sistemul a fost aprobat de Uniunea Europeană și este numit sistem „număr E”. Conform acestui sistem, există categorii principale de aditivi și fiecare dintre aditivi este dat cu un număr unic pentru sine (de exemplu, E300 se referă la acidul L-ascorbic). Conform acestui sistem, există categorii principale de aditivi și fiecare dintre aditivi este dat cu un număr unic pentru sine (de exemplu, E300 se referă la acidul L-ascorbic). Conform acestui sistem, există categorii principale de aditivi și fiecare dintre aditivi este dat cu un număr unic pentru sine (de exemplu, E300 se referă la acidul L-ascorbic).
Conservanți alimentari
Conservanții pot fi clasificați în două categorii ca antioxidanți și agenți antimicrobieni. Acidul ascorbic, BHT și BHA sunt unii dintre antioxidanții, care pot preveni râncezirea grăsimilor sau deteriorarea fructelor. Agenții antimicrobieni pot împiedica creșterea microorganismelor redundante, cum ar fi bacteriile și mucegaiurile. Adăugând conservant, puteți asigura calitatea și siguranța alimentelor într-o măsură mai mare. Acestea afectează atât componentele biologice, cât și cele chimice din materialul alimentar. Conservanții sunt adăugați în alimente în cantități foarte mici. Există un nivel maxim admis pentru fiecare aditiv chimic, care este foarte clar.
Care este diferența dintre aditivii alimentari și conservanții alimentari?
• Aditivii alimentari reprezintă o gamă largă de compuși chimici utilizați în diferite scopuri de procesare și depozitare a alimentelor.
• Conservanții sunt, de asemenea, un tip de aditiv alimentar care inhibă creșterea bacteriilor, drojdiilor și mucegaiurilor în alimente și previn unele reacții chimice dezagreabile, cum ar fi oxidarea lipidelor.
