Cardinal vs Ordinal Utility
Utilitatea se referă la satisfacția pe care un consumator o obține din cumpărarea și utilizarea mărfurilor și serviciilor. Conform economiei, există două teorii care sunt capabile să măsoare satisfacția indivizilor. Acestea sunt teoria utilității cardinale și teoria utilității ordinale. Există o serie de diferențe între cele două în metodologiile pe care le folosesc pentru a măsura satisfacția consumului. Articolul care urmează oferă o explicație clară asupra fiecărui tip de teorie și evidențiază principalele diferențe dintre utilitatea cardinală și utilitatea ordinală.
Cardinal Utility
Utilitatea cardinală afirmă că satisfacția pe care consumatorul o obține prin consumul de bunuri și servicii poate fi măsurată cu cifre. Utilitatea cardinală este măsurată în termeni de utilități (unitățile pe o scară de utilitate sau satisfacție). În funcție de utilitatea cardinală, bunurilor și serviciilor care pot obține un nivel mai ridicat de satisfacție pentru client, li se vor atribui utilizări mai mari, iar bunurilor care duc la un nivel mai mic de satisfacție li se vor atribui utilizări mai mici. Utilitatea cardinală este o metodă cantitativă care este utilizată pentru a măsura satisfacția consumului.
Utilitate ordinală
Utilitatea ordinală afirmă că satisfacția pe care consumatorul o obține din consumul de bunuri și servicii nu poate fi măsurată în cifre. Mai degrabă, utilitatea ordinală folosește un sistem de clasificare în care un clasament este furnizat pentru satisfacția care este derivată din consum. Conform utilității ordinale, bunurilor și serviciilor care oferă clientului un nivel mai înalt de satisfacție li se vor atribui ranguri mai ridicate și opusul pentru bunurile și serviciile care oferă un nivel mai mic de satisfacție. Bunurilor care oferă cel mai înalt nivel de satisfacție în consum li se va oferi cel mai înalt rang. Utilitatea ordinală este o metodă calitativă care este utilizată pentru a măsura satisfacția consumului.
Care este diferența dintre Cardinal și Ordinal Utility?
Utilitatea cardinală și cea ordinală sunt teorii care sunt folosite pentru a explica nivelurile de satisfacție pe care un consumator le obține din consumul de bunuri și servicii. Există o serie de diferențe între metodele în care fie măsoară satisfacția consumului. În timp ce utilitatea cardinală este o măsură cantitativă, utilitatea ordinală este o măsură calitativă. Utilizând utilitatea Cardinal, un client poate atribui un număr unui produs care, atunci când este consumat, a fost capabil să-și satisfacă nevoile. Folosind utilitatea ordinală, un client poate clasifica produsele în funcție de nivelul de satisfacție obținut. În plus față de aceasta în utilitatea cardinală, se presupune că consumatorii obțin satisfacție prin consumul unui bun la un moment dat. Cu toate acestea, în utilitatea ordinală se presupune că un consumator poate obține satisfacție din consumul unei combinații de bunuri și servicii,care va fi apoi clasat în funcție de preferință.
Rezumat:
Cardinal vs Ordinal Utility
• Utilitatea se referă la satisfacția pe care un consumator o obține din cumpărarea și utilizarea mărfurilor și serviciilor. Conform economiei, există două teorii care sunt capabile să măsoare satisfacția indivizilor. Acestea sunt teoria utilității cardinale și teoria utilității ordinale.
• Utilitatea cardinală afirmă că satisfacția pe care consumatorul o obține prin consumul de bunuri și servicii poate fi măsurată cu cifre.
• Utilitatea ordinală afirmă că satisfacția pe care consumatorul o obține din consumul de bunuri și servicii nu poate fi măsurată în cifre. Mai degrabă, utilitatea ordinală folosește un sistem de clasificare în care un clasament este furnizat pentru satisfacția care este derivată din consum.
• În timp ce utilitatea cardinală este o măsură cantitativă, utilitatea ordinală este o măsură calitativă.
• În utilitatea cardinală, se presupune că consumatorii obțin satisfacție prin consumul unui bun la un moment dat. Cu toate acestea, în utilitatea ordinală se presupune că un consumator poate obține satisfacție din consumul unei combinații de bunuri și servicii, care va fi apoi clasificată în funcție de preferință.
