Boala coronariană vs boala cardiovasculară
Bolile coronariene și bolile cardiovasculare au intrat în centrul atenției datorită creșterii recente a bolilor netransmisibile din lume. Organizația mondială a sănătății (OMS) a acordat prioritate prevenirii și controlului acestor boli netransmisibile în strategiile lor de îngrijire a sănătății. Bolile ischemice ale inimii, diabetul, hipertensiunea și bolile cronice ale plămânilor sunt cele mai devastatoare patru boli netransmisibile din lume. Boala cardiacă ischemică și boala coronariană sunt aceleași. Termenul „boli cardiovasculare” acoperă un spectru larg de boli legate de inimă și vasele de sânge. Astfel, bolile coronariene sunt un tip de boli cardiovasculare.
Bolile cardiovasculare (BCV)
Bolile cardiovasculare pot fi clasificate în general în boli de inimă și boli legate de vasele de sânge. Bolile de inimă pot fi cauzate de un aport scăzut de sânge (Ex: boală cardiacă ischemică), activitate electrică anormală (Ex: aritmii), funcția anormală a mușchilor cardiaci (Ex: cardiomiopatii) și defecte structurale (Ex: Boala valvelor și defecte septale). Bolile de inimă pot fi prezente de la naștere (congenitale) sau se pot dezvolta mai târziu (dobândite). Bolile de inimă pot fi bruște (acute) sau de lungă durată (cronice). Vasele de sânge se pot îngroșa odată cu înaintarea în vârstă, blocate din cauza formării plăcii ateromatoase (Ex: boală vasculară periferică) și a inflamației (Ex: vasculită). Există multe mecanisme de boală care afectează inima structural sau funcțional.
Boala coronariană (CHD)
Boala coronariană este un tip specific de boală cardiacă datorată alimentării cu sânge slabă a mușchiului cardiac prin arterele coronare. Există două artere coronare principale care se ramifică din aorta ascendentă imediat după ce iese din inimă. Sunt arterele coronare stânga și dreapta. Artera coronară stângă se împarte imediat în două ramuri; circumflexul și descendentul anterior. Din punct de vedere clinic, aceste două ramuri sunt considerate artere separate; astfel, denumirea de boală triplă a vasului (atunci când toate cele trei artere au blocuri în ele). La fel ca toate arterele, arterele coronare se îngustează odată cu înaintarea în vârstă. Peretele vasului se îngroașă și își pierde elasticitatea pe care o aveau odinioară. Fumatul, alcoolul și alte toxine (dar în principal fumatul) afectează mucoasa interioară a vaselor de sânge (endoteliul) și declanșează procesul de formare a plăcii. Nivelurile ridicate de colesterol seric și diabetul cresc semnificativ riscul formării plăcii. Odată ce se formează o placă, aportul de sânge către zona furnizată de arteră se reduce. Acest lucru provoacă dureri toracice severe, de strângere, în spatele sternului, cu dificultăți de respirație și transpirație. Aceasta se numește angină și, într-un atac cardiac major, poate dura mai mult de 20 de minute.
Aceste tipuri de dureri toracice necesită internare în spital, ECG urgent și, dacă există un atac de cord, tratament urgent. Aspirina, clopidogrelul și statinele sunt primul set de medicamente utilizate. Conform concluziilor ECG, medicii pot clasifica atacul de cord ca NSTEMI sau STEMI. STEMI este mai grav decât un NSTEMI și are nevoie de tromboliză. Tromboliza este o procedură periculoasă în care se administrează anumite medicamente pentru dizolvarea cheagurilor care blochează arterele. NSTEMI are nevoie doar de heparinizare. Odată ce administrarea imediată a luat sfârșit, se încep beta-blocante (dacă nu există insuficiență cardiacă), inhibitori ai ECA, aspirină, clopidogrel, statine. Medicamentele antihipertensive sunt indicate dacă tensiunea arterială este ridicată.
Boala coronariană este o afecțiune cu complicații mortale. Stop cardiac, șoc cardiogen, aritmii, insuficiență cardiacă, cardiomiopatii, miocardită, endocardită, pericardită, tulburări valvulare, defecte septale, ruptură miocardică, tamponare cardiacă, aritmii maligne post-infarct și anevrisme ventriculare sunt posibile complicații.
Bolile cardiovasculare sunt un grup larg de boli care includ bolile coronariene.
Citeste mai mult:
1. Diferența dintre insuficiența cardiacă sistolică și diastolică
2. Diferența dintre scleroza aortică și stenoza aortică
3. Diferența dintre fibrilația atrială și flutterul atrial
4. Diferența dintre semnele de stop cardiac și simptomul infarctului
5. Diferența dintre bypass și chirurgia cu inimă deschisă
6. Diferența dintre angiogramă și angioplastie
7. Diferența dintre tahicardie ventriculară și fibrilație ventriculară
8. Diferența dintre stimulator cardiac și defibrilator
9. Diferența dintre Cardioversie și Defibrilare
10. Diferența dintre accident vascular cerebral și anevrism
